la karda (în română)
PREFAȚĂ
Asta este un rezumat al limbii lojban.
Concepte majore ale limbii sunt introduce zicând la fel de mult, cu cât mai concis posibil. Asta înseamnă:
- Pentru fiecare concept cele mai cruciale aspecte sunt prezentate
- Însă, niște detalii vor fi simplificate sau trecute peste.
- Unele detalii sunt numai menționate sau explicate prin simpla lor apariție în exemple. Uitați-vă atent!
În ultimul rând, unele aspecte vor fi omise total!
Deși incompletă - golul ei e să prezinte, în cea mai imediată și expedientă manieră posibilă, o *conceptualizare* a limbii. Lojban e caracterizat în multe feluri de la fiind "logică" și "neambiguuă" până la "neutră cultural". Caracterizarea pe care acest text vrea să dezvăluie e că Lojban e și rațională (are sens) și regulară (mereu funcționează la fel).
Din această raționalitate și regularitate reiese o simplicitate care face Lojban mai ușor de învățat decât cineva chiar se așteaptă să fie la început.
Sfat:
Dacă iei următoarele pasaje la viteza de citit sigur vei fi găsi pierdut prin pădure foarte repede. Fiecare secțiune mică e ca un diamant neutronic conceptual. Cu cât mergi mai încet, cu cât vei absorbi mai bine ce vrea să-ți zică
În ultimul rând, dacă ești confuz folosește asta ca inspirația să vezi mai adânc și o să fie în regulă!
GRAMATICA DE BAZĂ
Părțile Limbii
În Limbă sunt trei părți majore:
substantive: chestiile despre care vorbim
verbe: ne zic ce fac substantivele
propozițiile: zic ceva folosind verbe și substantive
Tipuri de cuvinte
Lojban are numai două tipuri de cuvinte:
particule: cuvinte scurte care au funcție gramaticală
verbe: ne zic ce fac substantivele
Dar substantivele?
Dar substantivele?!
Păstrează ideea.
Forma standard
Fiecare propoziție urmează forma asta:
.i x1 VERB x2 x3 xN
".i" separă mai multe propoziții; primul substantiv apare înaintea verbului; substantivele adiționale urmează verbul.
Verbele ne zic ce fac substantivele
Verbele ne zic ce fac substantivele:
dunda: x1 donează cadoul x2 beneficiarului x3
[donator] dunda [cadou] [beneficiar]
├────────┼────────┼─────────────┤
x1 verb x2 x3
Pro-nume simple
Unele particule se comportă ca pro-nume:
mi - eu, vorbitorul
do - tu, ascultătorul
ti - asta, ceva în apropriere
Verbe și substantive
Poți să pui substantivele în loc și verbul le zice ce să facă:
mi dunda ti do
[donator] │ [cadou] [beneficiar]
├────────┼──────┼──────────┤
x1 verb x2 x3
"(Eu) îți dau asta ție."
Rearanjând substantivele
Punând substantivele în diferite locuri schimbă ce fac:
do* dunda ti mi*
[donator] │ [cadou] [beneficiar]
├────────┼────────┼────────┤
x1 verb x2 x3
"(Tu) îmi dai asta mia."
Convertând verbe în substantive
Particulele "lo" și "ku" convertesc verbe în substantivele din rolul lui x1:
Model: lo VERB ku => SUBSTANTIV din x1
dunda: x1 donează cadoul x2 beneficiarului x3
▼
verb
┌─┴─┐
lo dunda ku <== [donator] dunda [cadou] [beneficiar]
─────┬───── ├─────────┼────────┼─────────────┤
substantiv x1 verb x2 x3
"lo dunda ku" crează un substantiv descriptor care se referă la "un donator"
mi dunda ti lo dunda ku
[donator] │ [cadou] [beneficiar]
├────────┼──────┼────────┤
x1 verb x2 x3
"(Eu) am dat asta unui donator."
Propoziții complexe
Folosind mai multe verbe, propoziții complexe pot să fie formate:
mlatu: x1 e o pisică
pinxe: x1 bea băutura x2
ladru: x1 e lapte
lo mlatu ku pinxe lo ladru ku
[băutor] │ [băutură]
├──────────┼─────────┤
x1 verb x2
"O pisică bea niște lapte."
Piesa limbii
Poți să te gândești la exemplul de la 1:10 ca fiind o piesă, având ca director Verbul și personajele Substantivele.
Timpul de micul dejun, o piesă de Pinxe!
Directorul Verb ne zice ce Roluri sunt disponibile și Ce Se Întâmplă:
Pinxe zice, "x1 bea băutură x2"
Schița poveștii: [băutor] pinxe [băutură]
SCENARIU: 1. Un băutor bea! 2. O băutură este băută!
CAST: Principalul Băutor: lo mlatu ku (mlatu e x1 - "o pisică") Suporterul Băutură: lo ladru ku (ladru e x1 - "niște lapte")
SCENA:
lo mlatu ku pinxe lo ladru ku <= actorii în scenetă
[băutor] │ [băutură] <= rolurile în scenetă
├──────────┼─────────┤
rol1 director rol2
"O pisică bea niște lapte."
Rearanjând verbele
Particele din familia SE rearanjează verbele:
Modelul: SE VERB => VERB'
Rolurile substantivelor x1 și xN, ce fac ele, sunt schimbate în noul verb modificat:
klama: x1 călătorește la destinația x2 din originea x3 via ruta x4 în vehiculul x5
| X1 | VERB | X2 | X3 | X4 | X5 |
| călător | klama | destinație | origine | rută | vehicul |
x1◄ ►x2 | destinație | se klama | călător | origine | rută | vehicul |
x1◄ ►x3 | origine | te klama | destinație | călător | rută | vehicul |
x1◄ ►x4 | rută | ve klama | destinație | origine | călător | vehicul |
x1◄ ►x5 | vehicul | xe klama | destinație | origine | rută | călător |
se klama: la destinația x1, călătorul x2 merge din originea x3 via ruta x4 în vehiculul x5 ș.a.m.d.
SE în acțiune
Aceste verbe modificate cu SE sunt utile atât în facerea substantivelor cât și ca verbul principal al propoziției:
fraxu: x1 iartă x2 pentru x3
vecnu: x1 vinde x2 cumpărătorului x3 pentru prețul x4
dakfu: x1 e un cuțit
lo se fraxu ku te vecnu lo dakfu ku
[cumpărător] | [bunuri]
└────────────┴───────────┘
"Cel iertat cumpără un cuțit."
friti: x1 oferă x2 lui x3
xamgu: x1 e benefic/bun pentru x2
ginka: x1 e o tabară a lui x2
lo se friti ku xamgu lo se ginka ku
[benefit] | [beneficiar]
└───────────┴───────────┘
"Oferta este bună pentru vilegiaturiști."
Etichetele FA
Familia FA a particulelor permite schimbarea ordonării obișnuite a substantivelor din propoziții fără a modifica verbul:
Modelul: FA SUBSTANTIV => SUBSTANTIV'
fa : x1 Fiecare particulă din familia fe : x2 FA numai specifică ce face fi : x3 substantivul în propoziție. Cu alte fo : x4 cuvinte ce rol al frazei fu : x5 îl ocupă.
Asta-ți permite să pui toate substantivele după verb:
dunda fa mi ti do - "(Eu) donez asta ție."
Sau chiar să sărim:
mi dunda fi do - "(Eu) o donez ție."
Ordinea se resetează din orice particulă FA:
fe ti dunda fa mi do - "(Eu) donez asta ție." ──┬── ──┬── ─┐ x2 x1 x3
Cmavo și brivla
Lojban are nume pentru cele două tipuri de cuvinte care compun vocabularul său:
"cmavo" - mi, ti, do, lo, ku
- cuvinte mici care au funcție gramatică
- categorizat în familii (SE, FA, ...)
"brivla" : dunda, klama, mlatu, ladru
- cuvânt care produce un verb gramatic
- are o definiție cu una sau mai multe roluri substantivale
Selbri, sumti și bridi
Mai are și nume pentru diferitele părți de vorbire care sunt aduse la viață în propozițiile lojban:
"selbri" - frazele verbale centrale pentru substantive și propoziții
"sumti" - frazele substantivale care iau roluri semantice
"bridi" - combinația între selbri și sumti-urile sale
LEGEND:
<> - verb selbri
[] - substantiv sumti
{} - afirmație bridi
Observă cum frazele verbale selbri apar peste tot:
lo <se <jdice>> ku <nandu> lo <sonci> ku
Substantivele sumti sunt plasate pe lângă selbri-ul de rădăcină:
[lo se jdice ku] nandu [lo sonci ku]
Și toată structura, cu selbri și sumti-urile sale, formează un bridi:
{lo se jdice ku nandu lo sonci ku}
Tanru
Prin combinare unor selbri indepedente multiple consecutive poți să creezi un "tanru" care e un verb selbri-compus:
mi <<djica> <citka>> lo <plise> ku "Eu vreau-mănânc un măr."
Cele două brivla "cidja" și "dunda" se unesc mai jos ca să creeze un selbri compus înăuntrul unui sumti:
Selbri simplu
┌───┴───┐
lo <<cidja> <dunda>> ku <prami> lo <prenu> ku
└───────┬───────┘
Selbri tanru
"Donatorul-mâncare iubește oamenii."
Dar care e definiția unui selbri-compus sau "tanru"?
Tanru sunt metaforice, așadar înțelesul lor unitar este ambiguu, dar structura de bază a definiție este cea al ultimului component selbri:
gleki : x1 e fericit despre x2
cadzu : x1 merge pe suprafață x2
gleki cadzu : x1 fericit-merge pe suprafață x2 x2
Ce înseamnă "fericit-merge" cu adevărat? Numai vorbitorul știe!