la karda (în română)

PREFAȚĂ

Asta este un rezumat al limbii lojban.

Concepte majore ale limbii sunt introduce zicând la fel de mult, cu cât mai concis posibil. Asta înseamnă:

• Pentru fiecare concept cele mai cruciale aspecte sunt prezentate
• Însă, niște detalii vor fi simplificate sau trecute peste.
• Unele detalii sunt numai menționate sau explicate prin simpla lor apariție în exemple. Uitați-vă atent!

În ultimul rând, unele aspecte vor fi omise total!

Deși incompletă - golul ei e să prezinte, în cea mai imediată și expedientă manieră posibilă, o *conceptualizare* a limbii. Lojban e caracterizat în multe feluri de la fiind "logică" și "neambiguuă" până la "neutră cultural". Caracterizarea pe care acest text vrea să dezvăluie e că Lojban e și rațională (are sens) și regulară (mereu funcționează la fel).

Din această raționalitate și regularitate reiese o simplicitate care face Lojban mai ușor de învățat decât cineva chiar se așteaptă să fie la început.

Sfat:

  Dacă iei următoarele pasaje la viteza de citit sigur vei fi găsi
  pierdut prin pădure foarte repede. Fiecare secțiune mică e ca un diamant neutronic
  conceptual. Cu cât mergi mai încet, cu cât vei absorbi mai bine
  ce vrea să-ți zică

  În ultimul rând, dacă ești confuz folosește asta ca inspirația să vezi mai adânc și o să fie în regulă!

GRAMATICA DE BAZĂ

Părțile Limbii

În Limbă sunt trei părți majore:

 substantive: chestiile despre care vorbim

 verbe: ne zic ce fac substantivele

 propozițiile: zic ceva folosind verbe și substantive

Tipuri de cuvinte

Lojban are numai două tipuri de cuvinte:

 particule: cuvinte scurte care au funcție gramaticală

 verbe: ne zic ce fac substantivele

Dar substantivele?

Dar substantivele?!

 Păstrează ideea.

Forma standard

Fiecare propoziție urmează forma asta:

 .i x1 VERB x2 x3 xN

".i" separă mai multe propoziții; primul substantiv apare înaintea verbului; substantivele adiționale urmează verbul.

Verbele ne zic ce fac substantivele

Verbele ne zic ce fac substantivele:

 dunda: x1 donează cadoul x2 beneficiarului x3

 [donator] dunda   [cadou] [beneficiar]
    ├────────┼────────┼─────────────┤
   x1       verb      x2            x3

Pro-nume simple

Unele particule se comportă ca pro-nume:

 mi - eu, vorbitorul

 do - tu, ascultătorul

 ti - asta, ceva în apropriere

Verbe și substantive

Poți să pui substantivele în loc și verbul le zice ce să facă:

   mi      dunda    ti        do
 [donator]   │   [cadou] [beneficiar]
    ├────────┼──────┼──────────┤
   x1       verb    x2        x3

 "(Eu) îți dau asta ție."

Rearanjând substantivele

Punând substantivele în diferite locuri schimbă ce fac:

   do*     dunda   ti          mi*
 [donator]   │     [cadou] [beneficiar]
    ├────────┼────────┼────────┤
   x1       verb      x2       x3

 "(Tu) îmi dai asta mia."

Convertând verbe în substantive

Particulele "lo" și "ku" convertesc verbe în substantivele din rolul lui x1:

 Model: lo VERB ku => SUBSTANTIV din x1

    dunda: x1 donează cadoul x2 beneficiarului x3
      ▼
    verb
    ┌─┴─┐
 lo dunda ku <== [donator]  dunda  [cadou] [beneficiar]
 ─────┬─────       ├─────────┼────────┼─────────────┤
  substantiv         x1     verb     x2            x3

"lo dunda ku" crează un substantiv descriptor care se referă la "un donator"

   mi      dunda   ti    lo dunda ku
 [donator]   │   [cadou] [beneficiar]
    ├────────┼──────┼────────┤
   x1       verb    x2       x3

 "(Eu) am dat asta unui donator."

Propoziții complexe

Folosind mai multe verbe, propoziții complexe pot să fie formate:

 mlatu: x1 e o pisică

 pinxe: x1 bea băutura x2

 ladru: x1 e lapte

 lo mlatu ku   pinxe   lo ladru ku
  [băutor]       │     [băutură]
      ├──────────┼─────────┤
     x1        verb        x2

     "O pisică bea niște lapte."

Piesa limbii

Poți să te gândești la exemplul de la 1:10 ca fiind o piesă, având ca director Verbul și personajele Substantivele.

 Timpul de micul dejun, o piesă de Pinxe!

Directorul Verb ne zice ce Roluri sunt disponibile și Ce Se Întâmplă:

 Pinxe zice, "x1 bea băutură x2"

 Schița poveștii: [băutor] pinxe [băutură]

 SCENARIU:
   1. Un băutor bea!
   2. O băutură este băută!

 CAST:
   Principalul Băutor: lo mlatu ku (mlatu e x1 - "o pisică")
   Suporterul Băutură: lo ladru ku (ladru e x1 - "niște lapte")

 SCENA:
   lo mlatu ku   pinxe   lo ladru ku    <= actorii în scenetă
    [băutor]       │     [băutură]      <= rolurile în scenetă
        ├──────────┼─────────┤
      rol1      director    rol2

       "O pisică bea niște lapte."

Rearanjând verbele

Particele din familia SE rearanjează verbele:

 Modelul: SE VERB => VERB'

Rolurile substantivelor x1 și xN, ce fac ele, sunt schimbate în noul verb modificat:

 klama: x1 călătorește la destinația x2 din originea x3 via ruta x4 în vehiculul x5

            | X1          | VERB     | X2          | X3        | X4        | X5        |
            | călător     | klama    | destinație  | origine   | rută      | vehicul   |
   x1◄ ►x2  | destinație  | se klama | călător     | origine   | rută      | vehicul   |
   x1◄ ►x3  | origine     | te klama | destinație  | călător   | rută      | vehicul   |
   x1◄ ►x4  | rută        | ve klama | destinație  | origine   | călător   | vehicul   |
   x1◄ ►x5  | vehicul     | xe klama | destinație  | origine   | rută      | călător   |

 se klama: la destinația x1, călătorul x2 merge din originea x3 via ruta x4 în vehiculul x5
 ș.a.m.d.

SE în acțiune

Aceste verbe modificate cu SE sunt utile atât în facerea substantivelor cât și ca verbul principal al propoziției:

 fraxu: x1 iartă x2 pentru x3

 vecnu: x1 vinde x2 cumpărătorului x3 pentru prețul x4

 dakfu: x1 e un cuțit

 lo se fraxu ku  te vecnu   lo dakfu ku
   [cumpărător]     |        [bunuri]
       └────────────┴───────────┘
      "Cel iertat cumpără un cuțit."

 friti: x1 oferă x2 lui x3

 xamgu: x1 e benefic/bun pentru x2

 ginka: x1 e o tabară a lui x2

 lo se friti ku  xamgu   lo se ginka ku
   [benefit]       |      [beneficiar]
       └───────────┴───────────┘
  "Oferta este bună pentru vilegiaturiști."

Etichetele FA

Familia FA a particulelor permite schimbarea ordonării obișnuite a substantivelor din propoziții fără a modifica verbul:

 Modelul: FA SUBSTANTIV => SUBSTANTIV'

 fa : x1   Fiecare particulă din familia
 fe : x2   FA numai specifică ce face
 fi : x3   substantivul în propoziție. Cu alte
 fo : x4   cuvinte ce rol al frazei
 fu : x5   îl ocupă.

Asta-ți permite să pui toate substantivele după verb:

 dunda fa mi ti do - "(Eu) donez asta ție."

Sau chiar să sărim:

 mi dunda fi do - "(Eu) o donez ție."

Ordinea se resetează din orice particulă FA:

 fe ti dunda fa mi do - "(Eu) donez asta ție."
 ──┬──       ──┬── ─┐
  x2          x1   x3

Cmavo și brivla

Lojban are nume pentru cele două tipuri de cuvinte care compun vocabularul său:

 "cmavo" - mi, ti, do, lo, ku
    - cuvinte mici care au funcție gramatică
    - categorizat în familii (SE, FA, ...)

 "brivla" : dunda, klama, mlatu, ladru
    - cuvânt care produce un verb gramatic
    - are o definiție cu una sau mai multe roluri substantivale

Selbri, sumti și bridi

Mai are și nume pentru diferitele părți de vorbire care sunt aduse la viață în propozițiile lojban:

 "selbri" - frazele verbale centrale pentru substantive și propoziții

 "sumti" - frazele substantivale care iau roluri semantice

 "bridi" - combinația între selbri și sumti-urile sale

LEGEND:
   <> - verb selbri
   [] - substantiv sumti
   {} - afirmație bridi

Observă cum frazele verbale selbri apar peste tot:

 lo <se <jdice>> ku <nandu> lo <sonci> ku

Substantivele sumti sunt plasate pe lângă selbri-ul de rădăcină:

 [lo se jdice ku] nandu [lo sonci ku]

Și toată structura, cu selbri și sumti-urile sale, formează un bridi:

 {lo se jdice ku nandu lo sonci ku}

Tanru

Prin combinare unor selbri indepedente multiple consecutive poți să creezi un "tanru" care e un verb selbri-compus:

 mi <<djica> <citka>> lo <plise> ku
 "Eu vreau-mănânc un măr."

 Cele două brivla "cidja" și "dunda" se unesc mai jos ca să creeze un selbri compus înăuntrul unui sumti:

       Selbri simplu
        ┌───┴───┐
 lo <<cidja> <dunda>> ku <prami> lo <prenu> ku
    └───────┬───────┘
       Selbri tanru

 "Donatorul-mâncare iubește oamenii."

Dar care e definiția unui selbri-compus sau "tanru"?

 Tanru sunt metaforice, așadar înțelesul lor unitar este ambiguu, dar structura de bază a definiție este cea al ultimului component selbri:

 gleki : x1 e fericit despre x2

 cadzu : x1 merge pe suprafață x2

 gleki cadzu : x1 fericit-merge pe suprafață x2 x2

 Ce înseamnă "fericit-merge" cu adevărat? Numai vorbitorul știe!